joi, 31 mai 2012

Rihanna, un nou pictorial incendiar – FOTO

Rihanna, un nou pictorial incendiar – FOTORihanna nu se dezminte și oferă publicului o nouă serie de fotografii incitante, în care își arată fără emoții părțile intime.

Astfel, artista de 24 de ani a fost protagonista unei ședințe foto incendiare pentru numărul din iunie al revistei Esquire UK, în cadrul căreia a adoptat ținute extrem de sumare.

 Dacă pe copertă apare topless, Rihanna își lasă la vede și posteriorul într-o altă fotografie, fiind îmbrăcată într-un costum de baie extrem de decupat. Cea mai recentă ședință foto sexy a avut loc recent, când Rihanna s-a dezbrăcat pentru a-și promova noul parfum „Nude”.








Rihanna, un nou pictorial incendiar – FOTO
Sursa: Stiri

Adrian Cristea şi Bianca Drăguşanu se căsătoresc

Adrian Cristea şi Bianca Drăguşanu au venit pentru prima dată împreună la o emisiune tv, unde au dezvăluit detalii picante din viaţa lor.

Adrian Cristea şi Bianca Drăguşanu se căsătoresc Adrian Cristea a mărturisit că urmează să se căsătorească cu Bianca Dragusanu şi o să facă o nuntă ca-n poveşti.  “Nu ne forţează nimeni şi nu o forţăm noi lucrurile. Când o să simţim, o să spunem, că nu ne ascundem de nimeni şi nu facem nimic rău sau… când o să simţim, o să fie. O să facem o nuntă mare, frumoasă şi ca în basme. Trei zile şi trei nopţi”, a dezvăluit Adrian Cristea, pentru Kanal D.

“Prinţul” a dezvăluit cine le va fi naş de cununie: “Avem onoarea ca domnul Florian Walter să accepte acest lucru, patronul lui U Cluj. Mi-a spus chiar dânsul că vrea să-mi fie naş şi normal că am acceptat cu plăcere”.

Sursa: Stiri

O animatoare are sânii mai MARI și mai SEXY decât ai Roxanei Vancea – VIDEO

Roxana Vancea a trezit fanteziile multor bărbați cu mărimea sânilor ei, dar aceasta îi are mai mici decât o animatoare care a fost în direct la emisiune.
O animatoare are sânii mai MARI și mai SEXY decât ai Roxanei Vancea – VIDEO
 “De ce v-aţi bulversat?”, şi-a întrebat Roxana colegii de platou care se cam fâstâceau din cauza ţinutei domnişoarei care i-a încântat cu un dans. “Ana, vreau să te întreb şi eu ceva: ce circumferinţă ai la bust? Între noi, fetele dotate. 103? M-a bătut cu un centimetru!”, a spus Roxana Vancea cu zâmbetul pe buze.

 “Ce mai e un centimetru în ziua de astăzi? Tragi aer în piept şi aia e! Folosiţi creme speciale”, i-a replicat Dani Oţil.






Sursa: Stiri

miercuri, 30 mai 2012

Vadim Tudor spune că a făcut sex cu peste 1000 de femei

Corneliu Vadim Tudor se laudă cu viaţa lui sexuală și susţine că a făcut sex cu peste 1000 de femei. Invitat în platoul emisiunii “CanCan TV”, membrul Parlamentului European a vorbit fără perdea despre viaţa lui sexuală.
Vadim Tudor spune că a făcut sex cu peste 1000 de femei
Cum face sex domnul Vadim? Află chiar din declaraţia lui! “Eu, în tinereţea mea, nu cuceream femeile cu flori sau carduri, ci cu sexul meu. Legat de chestia cu sexul, am văzut pe stradă o domnişoară şi i-am zis, în loc să te gândeşti la sex, sex, sex mai bine deschizi dex, dex, dex (n.r Dicţionarul Explicativ al Limbii Române). Eu fac sex cum făceau şi anticii.

Şi ei făceau dragoste la fel ca şi noi acum. O femeie, când trebuia să o cuceresc, în 10 minute era goală puşcă. Au fost zile când mă culcam cu trei femei pe zi, câteodată cu patru. Şi nici nu îmi plăcea să fac reluări. Ce frenezie era în Bucureştiul anilor ’70. Am făcut sex cu peste 1.000 de femei.”, a spus el citat de showbiz.ro.

Sursa: Stiri

marți, 29 mai 2012

Genial: vezi cum cântă un tânăr la prezervativ – VIDEO

Un tânăr a avut o idee inedită pentru a folosi un prezervativ. În loc să îl utilizeze pentru protecţie, tânărul a ales să cânte la el, iar ceea ce a ieşit sună destul de bine.
Genial: vezi cum cântă un tânăr la prezervativ – VIDEO
 Se spune că bărbaţii urăsc prezervativele, însă tânărul din filmuleţul de mai jos a găsit un mod inedit de a le folosi. Şi, atenţie, nu este nicio tragedie dacă prezervativul se rupe!

Amenințări cu moartea, pentru distrugerea unei genți de 100.000 de dolari

Distrugerea unei genți Birkin, în valoare de 100.000 de dolari, chiar și în numele artei, nu este o acțiune menită să atragă aprecieri, ci, dimpotrivă, furie, exteriorizată prin mesaje abuzive și chiar amenințări cu moartea.

Amenințări cu moartea, pentru distrugerea unei genți de 100.000 de dolari Unei asemenea terori a fost supusă și Francesca Eastwood, fiica cineastului Clint Eastwood, după ce a distrus – într-un pictorial controversat, realizat “în numele artei” – o geantă Birkin în valoare de 100.000 de dolari, considerată printre cele mai scumpe, potrivit dailymail.co.uk.

 Fotografiile incluse în pictorial o prezintă pe Francesca Eastwood, în vârstă de 18 ani, şi pe iubitul ei, fotograful Tyler Shield, cum incendiază şi taie cu drujba o geantă Birkin – un model de lux creat de casa Hermes, realizat din piele de crocodil. Imediat, pe Twitter şi Facebook, mesajele abuzive și amenințările cu moartea au început să se reverse pentru fiica celebrului cineast american.

 În câteva din comentariile considerate printre cele mai “moderate” primite de Francesca Eastwood pe conturile ei de pe cele două reţele de socializare, fanii au acuzat-o de faptul că “a cheltuit inutil o sumă mare de bani”. “100.000 de dolari cheltuiţi inutil pentru un pictorial lipsit de sens ar fi putut fi donaţi unor fundaţii de caritate sau unor oameni care au cu adevărat nevoie de ajutor. E o nebunie”, se afirmă într-unul dintre mesaje. “Asta nu e deloc artă, e doar prostie pură! Ar fi trebuit să folosească o geantă ieftină cumpărată de la Walmart şi ar fi avut mai mult sens. Fetele bogate nu au nimic mai bun de făcut decât să ardă bani”, afirmă un alt utilizator.

 Deși, Francesca Eastwood bănuia că pictorialul ei va şoca anumite persoane, ea nu se aştepta, însă, la reacţii atât de violente, susținând în fața unor prieteni că “unii oameni pur şi simplu nu înţeleg arta”, scrie site-ul TMZ.com. Reality show-ul “Mrs. Eastwood and Company”, care a avut premiera pe postul E! pe 20 mai, în Statele Unite, a difuzat filmările pentru acel pictorial.

În timpul aceluiași reality show, Dina, soţia celebrului cineast, s-a declarat dezgustată de faptul că deţine o geantă care valorează atât de mult. Dina Eastwood a vorbit cu această ocazie despre problemele ei financiare din copilărie şi a spus că Francesca nu înţelege adevărata valoare a banilor.

 Geanta Birkin distrusă de Francesca nu este primul articol de lux distrus în numele artei. Și o pereche de pantofi creaţi de Christian Louboutin au fost sacrificați într-un alt pictorial realizat de Tyler Shield.

„Buranovskie Babuski“ construiește o biserică cu premiul oferit de Rusia

Bunicuțele din grupul ”Buranovskie Babuski”, ocupantele locului secund la finala Eurovision 2012, au fost recompensate de Rusia cu un premiu de 30.000 de euro, sumă pe care au hotărât, în unanimitate, să o doneze pentru construcția unei biserici.

 Bunicuțele venite la Baku, la finala Eurovision 2012, dintr-un sat cu 658 de locuitori din Urali, au reușit cu melodia „Party for Everybody”, compusă chiar de către membrele formaţiei, să ocupe locul al doilea la competiție. Maria Tolstuhina, managerul grupului ”Buranovskie Babuski”, a afirmat că sunt foarte încântate de succesul lor.

„Buranovskie Babuski“ construiește o biserică cu premiul oferit de Rusia Pentru prestația la finala Eurovision 2012, bunicuțele de la ”Buranovskie Babuski” au primit din partea statului rus un premiu în valoare de 30.000 de euro.

 Destinația premiului nu a creat prea multe discuții, deoarece bunicuțele hotărâseră cu mult timp înainte ce aveau să facă cu banii în cazul unei victorii, a relatat Maria Tolstuhina. Premiul va fi donat pentru construcția unei biserici în localitatea Buranovo din Udmurtia.

Bunicuțele câștigătoare au primit felicitări și de la președintele Rusiei, Vladimir Putin, impresionat de talentul și entuziasmul interpretelor, care nu mai sunt deloc tinere.

Nu în ultimul rând, liderul de la Kremlin și-a declarat intenția de a le vizita pe bunicuțe chiar în satul lor, pentru a vedea cum trăiesc locuitorii, dar și pentru a se convinge dacă în acel sat chiar există un singur televior, așa cum s-a vehiculat. ”Felicit sincer grupul Buranovskie Babuski, care a ocupat locul al doilea la concursul Eurovision 2012″, a declarat Vladimir Putin, citat de serviciul de presă al Kremlinului.

luni, 28 mai 2012

Cum arată Madonna fără machiaj – IMAGINE ȘOC

O poză făcută de paparazzi Madonnei a stârnit controverse pe internet.


Cum arată Madonna fără machiaj – IMAGINE ȘOC
 Imaginea a fost surprinsă la Tel Aviv, acolo unde Madonna a ajuns acum două zile împreună cu copiii Rocco, David şi Mercy şi cu iubitul ei, Brahim Zaibat.


 Gărzile de corp s-au străduit din răsputeri să îi ţină deoparte pe paparazzi, dar aceştia au pândit-o şi au dat lovitura: Madonna a apărut la geamul hotelului din Tel Aviv în care stătea, iar imaginea e devastatoare.

Fără machiaj şi fără Photoshop, Madonna nu numai că îşi arată adevărata vârstă, dar pare mult, mult mai bătrână.

TERIFIANT! Scenă de canibalism în mijlocul orașului – VIDEO

TERIFIANT! Scenă de canibalism în mijlocul orașului – VIDEOUn bărbat a fost împușcat mortal pentru că mânca din fața altui bărbat, în orașul Miami din Statele Unite ale Americii. Scenele de groază au început sâmbăta în jurul orei locale 14.00 (21.00, ora României), când s-au auzit o serie de focuri de armă pe o stradă.

Surse din poliție susțin că un membru al serviciului rutier care a văzut un bărbat dezbrăcat mușcând din fața unui alt bărbat a strigat la acesta să se oprească. Concomitent, o femeie care a văzut incidentul l-a semnalat unui ofițer de poliție din zonă.

 Ofițerul, a cărui identitate nu a fost precizată, s-a apropiat și, văzând ceea ce se petrecea, i-a ordonat agresorului să se îndepărteze. Când acesta și-a reluat atacul, ofițerul l-a împușcat, potrivit surselor citate. Atacatorul nu s-a oprit după ce a fost împușcat, obligându-l pe polițist să continue să tragă. Unii martori au declarat că au auzit cel puțin șase focuri de armă.

Ulterior, Poliția din Miami a sosit la locul incidentului. Bărbatul dezbrăcat complet zăcea cu fața în jos pe trotuar. Bărbatul rănit a fost transportat la spital într-o stare critică, potrivit politiei.


Beyonce, spectaculoasă, la primul concert după naștere

Beyonce, spectaculoasă, la primul concert după naștereArtista Beyonce a susţinut primul concert după ce a devenit mămică, la începutul acestui an, impresionând publicul și criticii nu numai cu talentul său interpretativ, ci și cu o siluetă demnă de invidiat. Interpreta Beyonce, în vârstă de 30 de ani, apărut pe scenă la Revel Ovation Hall din Atlantic City, relatează Huffington Post.

 Deși a trecut foarte puțin de când a dat naștere micuței Blue Ivy Carter, Beyonce a arătat o formă fizică deosebită atunci când, în concert a alternat piesele recente, precum “Halo”, cu cele mai vechi, din perioada în care era membră a grupului “Destiny’s Child”, precum “Jumpin’ Jumpin”.

 Ovațiile nu au încetat nici când Beyonce i-a adus un omagiu si lui Whitney Houston, cu o interpretare a piesei “I Will Always Love You”. Beyonce a fost susținută din culise de soțul său, Jay-Z, care a și postat un mesaj pe Twitter prin care a lăudat prestaţia artistei: “Beyonce este cea mai bună interpretă din lume”.

 

Nanni Moretti, despre Mungiu: „Aparține cineaștilor care caută viața și găsesc și stilul …

Nanni Moretti, președintele juriului despre Mungiu: „Aparține cineaștilor care caută viața și găsesc și stilul … După care și-a continuat ideea, într-o foarte scurtă declarație pe care am izbutit să i-o smulg la ieșirea din sala conferinței de presă postpalmares, în exclusivitate, „Cine caută stilul, găsește moartea”.

 Corespondență de Magda Mihăilescu
Nanni Moretti, despre Mungiu: „Aparține cineaștilor care caută viața și găsesc și stilul …

 Era, într-un fel, o frumoasă sinteză a ceea ce declarase la amintita conferință, într-o sală în care colțul american și cel francez fremătau de o vădită nemulțumire; niciun film din SUA sau Franța nu s-a regăsit în lista celor șapte premii (la Cannes nu se poartă inflația de lauri). Știind că va avea de înfruntat mai ales răbufnirea criticilor francezi care îl voiau cu orice preț pe Léos Carax printre marii câștigători, Moretti s-a dovedit, în cele din urmă consecvent cu el însuși.

 Rămâne așa cum îl știm: un realist modern, îndrăzneț, inventiv, dar nu-i plac excentricitățile, de aici și definiția pe care mi-a dat-o întrebându-l în ce familie de cineaști l-ar include pe Cristian Mungiu, câștigător, cum deja se cunoaște, al Premiului pentru scenariu iar interpretele filmului său După dealuri, Cristina Flutur și Cosmina Stratan, distinse cu Premiul pentru interpretare.

O adevărată performanță pentru cele două minunate actrițe aflate la debut pe ecran. Erau atât de emoționate pe marea și intimidanta scenă a sălii Lumière, că am simțit un val de duioșie urcând către ele. Cosmina a spus și una dintre cele mai frumoase și adecvate fraze: „Dumnezeu să vă binecuvânteze”.

 Sigur că ne așteptam la o recompensă mai mare pentru filmul nostru, de ce să ne ascundem, dar cred că Moretti a luptat așa cum numai el știe pentru producția compatriotului său, Matteo Garone, Reality, o istorie amară despre nebunia alienantă a unui Reality Show. Probabil și pentru Ken Loach cu Partea îngerilor. Niciun film nu și-a dobândit răsplata în unanimitate, am aflat și judecând după numărul de întâlniri de lucru ale juriului, opt la număr, practic în fiecare zi, ne dăm seama că nu a avut o viață prea liniștită.

 Trei filme au stârnit cele mai aprinse discuții și au divizat juriul cu mai multă radicalitate: Holy Motors de Léos Carax, Paradise-Love de Ulrich Seidl Austria și Post tenebras lux al mexicanului Carlos Reygadas, ultimul alegându-se cu Premiul pentru regie. „Știți că filmul acesta a fost fluierat, că presa l-a criticat?” l-a întrebat cineva pe Moretti. „Nu am citit ziarele”. Scurt.

Nu cred că a fost o selecție chiar pe gustul cineastului italian, dar la întâlnirea cu ziariștii s-a arătat vesel și a dat-o pe glume, ca să nu lase prea mult loc întrebărilor mai incomode. „Mă simt foarte bine, ne-a spus din capul locului, mi-am făcut opt noi prieteni (membrii juriului) Am pus la cale o asociație de jurați și voi propune ca împreună să ne ducem la toate festivalurile, la Locarno, le Veneția, la Pusan”.

După care și-a lăudat coechipierii. Să vedem câți prieteni va avea mâine, în presă. El și ceilalți. Cineastul american Alexander Payne a glumit și el, luat la întrebări de un ziarist mânios: „Cum vă veți întoarce acasă?” „Nu mă mai întorc, plec cu Moretti”.

duminică, 27 mai 2012

Cristian Mungiu, premiu pentru scenariu la Festivalul de la Cannes

Regizorul Cristian Mungiu a fost recompensat cu premiu pentru scenariu la cea de-a 65-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, pentru lungmetrajul „După dealuri”. De asemenea, pentru cea mai bună interpretare feminină, premiul a fost acordat celor două actrițe care interpretează rolurile principale în filmul lui Mungiu, Cosmina Stratan şi Cristina Flutur.

 Corespondență specială de la Magda Mihăilescu
Cristian Mungiu, premiu pentru scenariu la Festivalul de la Cannes

Cristian Mungiu a realizat scenariul filmului după romanul scris de Tatiana Niculescu Bran. Povestea lungmetrajului este plasată într-o mănăstire ortodoxă şi se centrează pe deformarea psihică până la alunecarea în nebunie a unei tinere, exorcizarea ei şi investigaţiile ulterioare ale poliţiei. Aceasta nu este prima ediţie a festivalului când Cristian Mungiu câştigă un premiu.
 Foto: Reuters

El a primit Marele Premiu “Palme d’Or” la Festivalul de Film de la Cannes, în 2007, pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“. Anul acesta, premiul a fost adjudecat de regizorul austriac Michael Haneke pentru lungmetrajul „Amour (Dragoste)“.

 Cristian Mungiu a declarat, duminică, la gala de premiere de la Cannes, că în spatele poveştii din “După dealuri” există “oameni care au suferit cu adevărat”, amintind că filmul este bazat pe fapte reale. ”Mă bucur să mă aflu aici. Nu ştii niciodată când ţi se mai dă această ocazie”, a spus Cristian Mungiu pe scena de la Palais des Festivals, unde se desfăşoară ceremonia de premiere.

Boeing 747, săltat de la sol de vântul puternic – Video

Boeing 747, săltat de la sol de vântul puternic – VideoGreu de crezut cum este posibil ca un avion Boeing 747 să fie ridicat de la sol de rafale puternice de vânt. Însă, un film înregistrat în urmă cu câteva zile, în California, prezintă cum aparatul de zbor pare o jucărie sub bătaia vântului.

 O aeronavă Boeing 747 a fost săltată de la sol de rafale puternice de vânt, ce depășeau 110 kilometri la oră. O înregistrare realizată la data de 23 mai 2012, în Mojave, din Statul California, arată cum partea din față a avionului este ridicată de câteva ori de la suprafața solului.

Vulnerabilitatea avionului în fața vântului puternic s-a datorat lipsei motoarelor sale, acestea fiind scoase deoarece aparatul era programat pentru casare. Mai mult, a doua zi, avionul a fost găsit rotit la 45 de grade față de poziția inițială, din cauza acelorași rafale puternice de vânt.

 

Festivalul de la Cannes: Închiși într-o vilă, fără telefoane mobile, jurații dezbat

Critica și-a spus cuvântul. Juriul – peste câteva ore. Timp în care noi tragem linie, tragem cu urechea, dar degeaba. Nu răzbate nimic dinspre cei care au pâinea și cuțitul. Aici chiar că se potrivește. Conform obiceiului de la Cannes, pentru maxima păstrare a secretului, când vine ceasul deliberărilor, jurații sunt închiși într-o vilă din afara localității (Domergue), de unde vor fi recuperati doar cu o oră înaintea spectacolului de gală.

 Corespondență specială de Magda Mihăilescu 
Festivalul de la Cannes: Închiși într-o vilă, fără telefoane mobile, jurații dezbat
 Membrii juriului celei de-a 65-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes 


Li s-au luat telefoanele mobilele, sunt rupți de lume. Doamnele au rochiile de seară cu ele, domnii – smokingurile, cameristele, machieuzele și toți cei care se ocupă de obrazurile subțiri sunt la datorie. Cu ani în urmă, în 1997, au văzut un documentar despre micul exil al echipei celor care hotărăsc palmaresul. Nanni Moretti era, atunci, membru în juriul condus de Isabelle Adjani și mi-l amintesc cum se plimba ca un leu în cușcă, în pauze. Ce fel de președinte va fi ? Unii zic că este tiranic, politic. Gilles Jacob avea să povestescă mai tîrziu cum s-a bătut pntru filmul lui Kiarostami Gustul cireșii. În 2001, când a prezidat juriul de la Veneția, a luptat pentru a impune filmul indienei Mira Nair Nuntă în vremea musonului. Cunoscând ambele filme, nu prea văd cum ar arăta un Moretti excentric, neplăcându-i artificiile, sclipiciurile etc.

Dar, poți să știi… Un lucru e limpede : iubește Franța. Din 1994 a fost invitat la Cannes cu toate filmele, răsplătite cu premii, inclusiv Palme d’Or în 2001, pentru Camera fiului. În zilele acestea, fost distins cu titlul Commandeur dans l’Ordre de Arts et des Lettres de către noul ministru al Culturii, Aurélie Filippeti care a ținut să spună : » Cunoașteți prețuirea și afecțiunea de care vă bucurați în țara noastră. Sunteți pentru noi toți o pagină vibrantă a jurnalului nostru intim. » Aluzie la filmul său Jurnal intim.

 Ar putea, oare, să nu răsplătească o producție franceză, poate chiar una care a făcut deliciul cinefiliei snoabe, Holy Motors, de Léos Carax în care nu a mai investit nimeni, de 13 ani încoace ? Cele mai multe păreri merg în direcția unui președinte »normal », concept împrumutat din limbajul politcii curente și aplicat noului președinte al Franței, Francois Hollande.

Normal, chiar cu riscul de nu fi popular. Pronosticurile, atâtea câte sunt, merg în direcția unui Haneke câștigător al Palme d’Or (dar și al unui premiu de interpretare, cu toate că regulamentul interzice cumulul) la bursa criticii (cotațiile Screen International) el fiind nedespărțit de Mungiu. Filmele ultimelor zile, deși cu note bunicele, nu au putut să le depășească.

Premiul acordat ieri seară de Juriul criticii internaționale, Fipresci, a revenit chiar unuia dintre acestea, În ceață, despre care am scris. Amintesc că imaginea este semnată de Oleg Mutu iar într-un rol secundar apare actorul nostru Vlad Ivanov. De obicei, un film distins de Fipresci se regăsește și în palmaresul festivalului. Premiul Juriului ecumenic a fost dobândit de un film care se bucură și el de o presă favorabilă, The Hunt, al danezului Thomas Vinterberg. Fostul tovarăș de Dogma al lui Lars von Trier vrea să demonstreze că nu trebuie să ne fie teamă de bunele sentimente. Încă mai fac casă bună cu arta.

 Micul exercițiu de spionaj al ziariștilor nu ne-a fost de folos. Bănuim că Mungiu trebuie să fi revenit pe Croazetă (la urma urmei asta ne interesează, în primul rând). Vă dați seama că nu răspunde la telefoane iar la alte tertipuri nu mă pricep. Cineva ar fi zărit pe altcineva din echipa lui la un restaurant, ieri. Poate fi și ăsta un semn.

La urma urmei, ceea ce știm sigur este că După dealuri a fost unul dintre cele mai bune filme ale acestei ediții.

Ce truc a folosit Cristian Gog pentru a sta trei ore în sicriul de gheaţă

Cristian Gog, câştigătorul de la Românii au Talent, a uimit din nou pe toată lumea cu ultimul truc: a stat trei ore într-un sicriu de gheaţă. Profesorul Dobrovicescu, specialist în termodinamică, a explicat pentru DeCe News care a fost trucul folosit de mentalist. Folia protectoare în care Gog a fost învelit i-a menţinut acestuia temperatura corpului în limite normale.

La nivelul gheţii se păstrează o temperatură de zero grade, însă corpul lui Gog era supraîncălzit şi a reuşit să creeze un echilibru între cele două câmpuri energetice. Profesorul Dobrovicescu a explicat că în momentul în care corpul este într-un astfel de mediu caută să se autoregleze. Folia protectoare a fost cea care i-a favorizat lui Gog obţinerea unui echilibru.
Ce truc a folosit Cristian Gog pentru a sta trei ore în sicriul de gheaţă
Cristian Gog a trebuit să se energizeze foarte puternic înaintea acestui număr pentru a avea o temperatură a corpului crescută faţă valorile normale. Prin învelişul protector care l-a avut, s-a format aşa numitul efect de iglu. Folia protectoare a oprit căldura corpului să se degaje şi astfel s-a creeat un factor de echilibru.

Gog a produs la rândul său energie din interior. “Este ca şi cum ai avea nişte emoţii foarte puternice. Când ai emoţii produci energie, iar apoi te simţi extenuat. La fel a făcut şi el doar că şi-a provocat singur surplusul de energie”, a explicat profesorul Dobrovicescu.



 Trucul folosit de Gog este extrem de riscant. Este nevoie de mult antrenament pentru a ajunge să creezi starea de echilibru şi să îţi stăpâneşti emoţiile.

vineri, 25 mai 2012

Alina Cojocaru, echivalentul Oscarului pentru balet la Teatrul Balșoi

Balerina română, Alina Cojocaru, a câștigat premiul Benois pentru cea mai bună dansatoare, una dintre cele mai râvnite distincţii în lumea baletului. Distincția este echivalentul Oscarului din cinematografie și a fost decernată la Teatrul Balșoi din Moscova.

Alina Cojocaru, echivalentul Oscarului pentru balet la Teatrul Balșoi

 Alina Cojocaru a fost distinsă la Moscova cu titlul de cea mai bună balerină pentru rolul Julie din “Liliom”, un spectacol ce a avut premiera în decembrie 2011, pe scena Baletului din Hamburg.

A fost pentru prima dată în cariera artistică a balerinei românce când un coregraf, respectiv John Neumeir, a creat un rol special pentru ea. Iar rolul i-a adus acum premiul “Benois”.



Premiile Benois sunt comparate adesea cu Oscarurile, iar statueta propriu-zisă înfăţişează o pereche de dansatori.

 Alina Cojocaru s-a nascut în Bucuresti, în anul 1981. A studiat la Kiev timp de şapte ani şi a fost admisă, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra. În 2001, ea a devenit solist principal al Companiei Regale de Balet.

Festivalul de la Cannes: Încă un geniu neînțeles în limuzină

Se zice că trebuia să se întâlnească într-o zi. David Cronenberg și Don DeLillo. Unul cineast, altul scriitor. Amândoi obscuri în stranietatea lor, amândoi în căutarea unei lumi vag fantasmatice, capabile să se opună haosului contemporan. Amândoi controversați. Și-au dat mâna peste romanul Cosmopolis, îndrăgit și de faimosul producător portughez Paolo Branco.

 Corespondență specială de Magda Mihăilescu
Festivalul de la Cannes: Încă un geniu neînțeles în limuzină

 Cineastul de origine canadiană, un obișnuit al Croazetei (Crash, Spider) a scris scenariul în șase zile, respectând à la lettre cartea. Nu știm dacă l-a compus într-o limuzină, personaj important al acestei ediții, după cum se vede. După limuzina albă a lui Carax, iată și una neagră.

De fapt, elegantul vehicul este spațiul vital al eroului, un băiat de bani gata (golden boy) cu body guardul după el și șofer negru. Într-un New York dat peste cap de vizita președintelui, junele este torturat de spectrul crizei și, deopotrivă, de neliniștea imposibilității de a ajunge la frizer, scopul acelei zile. Drept care întâlnirile cu nevasta, amantele și colaboratorii au loc mașină, pardon,în limuzină, ceea ce mai mult ca sigur îi va stimula pe admiratorii fervenți ai lui Cronenberg să scrie despre geniul cineastului de a construi un film cu ușile închise.

La Cannes, discuțiile arzătoare pe teme economice la ordinea zilei (China, Grecia, cursul dolarului etc) alternează cu cele filozofice: „timpul se rarefiază”, „prezentul se lasă absorbit de viitorul care invadează textura vieții”, de mărturisiri intime,” „prostata mea este asimetrică” și de ciclice partide de sex. Cum dorința de a se tunde este, orice ar face, irepresibilă, omul mai iese din când în când în stradă. Unde peste cine credeți că nimerește? Peste un român ce se prezintă Andrei Petrescu, specializat în a arunca frișcă în obrazul nesimțit al capitaliștilor.



Se pare că a ajuns un titlu de glorie să joci un român, altfel nu-mi închipui de ce a acceptat un actor admirabil precum Mathieu Amalric.

În sfârșit, tuns pe jumătate de un frizer firoscos, eroul va fi recompensat de întâlnirea cu un filozof, un spirit critic exacerbat, care, după ce îl citează pe Sfântul Augustin („eu sunt propriul meu mister”) se arată dezamăgit de evoluția băiatului care, se pare, promisese mai mult cândva. Filmul se încheie cu o lacrimă curgând pe chipul unuia dintre cei mai proști actori văzuți în acest festival, Robert Pattinson, vampirul romantic din Amurg.

Ce va fi va fi cu astfel de filme susținute de virtuozitatea tehnologiei din zilele noastre, dar care nu au cum să rămân în memoria noastră mai mult decât atât de emoționantul și atât de lipsit de orice artificiu În ceață, al lui Serghei Lojnitza (născut în Belorus, crescut în Ucraina), după romanul lui Vasili Bîcov, tulburătoare dramă a războiului fratricid.

Oleg Mutu, directorul de fotografie, poate rivaliza cu maeștrii imaginii, iar actorul nostru Vlad Ivanov nu încetează să ne transforme în victime candide ale întrebării: cum poate cineva cu un chip atât de blând să fie un monstru pe ecran?

Operă sângeroasă controversată

Operă sângeroasă controversatăOperele unui artist britanic, deși controversate, fiind sculptate în propriul sânge înghețat, sunt foarte bine cotate pe piață, mai ales că ultima sa lucrare a fost vândută pentru suma de 300.000 de lire sterline. Artistul englez, Marc Quinn, a început din 1991 să creeze opere de artă, care stârnește și astăzi o serie de controverse. Creațiile britanicului sunt privite cu repulsie de unii, însă există și persoane care apreciază munca lui Marc Quinn, întrucât, o dată la cinci ani, el îşi sculptează chipul, în propriul sânge îngheţat.

 Marc Quinn, născut la Londra, în 1964, folosește pentru fiecare sculptură de acest gen 4,5 litri din propriul sânge. Ultima versiune a ”Self”-ului, care datează din 2006, a fost achiziționată de National Portrait Gallery, din Londra, pentru suma de 300.000 de lire sterline si este păstrată într-o vitrină frigorifică la -18ºC. “Această piesă este o sărbătoare a puterii corpului uman” spunea Quinn.

 Indiferent de reacţiile publicului, creaţiile artistului britanic sunt cotate foarte bine pe piaţă, primul “Self” al lui Marc Quinn, cumpărat de faimosul colecţionar de artă Charles Saatchi, fiind revândut pentru suma de 1,5 milioane lire sterline. Saatchi a avut însă parte de o întâmplare care i-a pus în pericol opera. Când s-a întors într-o zi acasă, el a găsit podeaua bucătăriei plină de sânge.

Asta deoarece muncitorii care îi redecorau casa au scos din priză frigiderul în care se afla sculptura acoperită cu sângele îngheţat al lui Marc Quinn.

Sugiyama, bucătarul care și-a gătit penisul și testiculele

Un bucătar din Tokyo şi-a gătit penisul şi testiculele pentru masa de seară a cinci compatrioţi care au plătit în total 1.000 de euro în schimbul unei gustări atât de bizare.

 Un bărbat în vârstă de 22 de ani, din Tokyo, care se descrie drept asexual, le-a oferit un meniu cu totul special gurmanzilor amatori de mâncăruri extreme, scrie rtv.net. Mao Sugiyama, de profesie bucătar, a şocat mai întâi printr-un anunţ postat pe Twitter: “Îmi ofer organele genitale (testiculele, penis, scrot), în schimbul a 100.000 de yeni (1.000 de euro).

Le voi găti aşa cum doreşte clientul”. Bizara cină a avut loc la Ham Cybele – Century Banquet, o populară sală din Tokyo, iar pe lângă cei cinci meseni care s-au înscris să guste preparatele au fost destul de mulţi şi cei care s-au înghesuit să privească.





joi, 24 mai 2012

Festivalul de la Cannes: Aplauze și huiduieli


Festivalul de la Cannes: Aplauze și huiduieli
Chiar a înnebunit lumea aici, la Festivalul de la Cannes. Chiar și cea a presei, sau poate tocmai ea. Lucrurile stau așa. Ieri seară, la ieșirea de la celălalt film francez din competiție, Holy Motors, al veșnicului copil teribil, Léos Carax, sala Debussy, plină cu ziariști de cinema, critici (în Franța se face această deosebire) huiduia vârtos, puținele aplauze nereușind să facă față. Corespondență specială de la Magda Mihăilescu Leos Carax, alături de Kylie Minogue, Denis Lavan și Edith Scob, pe covorul roșu de la inaugurarea Festivalului de la Cannes. Foto: Reuters Dar ce-mi văd ochii dimineață, când am citit Libération despre”Diamantul Carax”? „Magnific, pur și simplu. Trebuie să inventăm o altă formulă critică, bună să acopere pe toate fețele acest film, suprafața și intimitatea sa, obiectul și subiectul său, cea mai extraordinară realizare a artei cinematografice după multă vreme și, deopotrivă, cel mai emoționant, cel mai tandru, feroce, mai nostim, mai frumos și mai complet portret uman ce ni s-a putut oferi”. Parole, parole, parole, cum ar spune Nanni Moretti. „De multă vreme”! De când? De la Fellini încoace? A înnebunit lupul. Ce este cu acel portret uman care, așa și pe dincolo? Actorul-fetiș al lui Carax, Denis Lavant, prezintă un spectacol gratuit de transformism, „pentru simpla frumusețe a gestului”. Pentru că, nu-i așa, „frumusețea este în ochii celui care privește”. Care frumusețe să fie la el. Avându-și locul de muncă într-o limuzină cu secretară-șofer, creatura se deghizează de vreo unsprezece ori, sub ochii noștri: când într-o hidosă cerșetoare, evident româncă, nu se putea altfel, când într-un bătrân muribund, când într-un monstru trăitor prin canalele Parisului și prin cimitire. Aici începe „identificarea sublimă și totală cu cinematograful”. Arătarea dă peste o superbă făptură pe post de statuie funerară vie (săraca Eva Mendez), se dezbracă în fața ei, exibându-și sexul în prelungită erecție (ce nu face tehnica, astăzi), după care se repede să mănânce flori mortuare, bani și părul femeii. Domnul Oscar, așa i se spune, este și un tată onorabil (în viață, în filmul din capul lui?) gata să filosofeze: „Cea mai mare pedeapsă este să trăiști cu tine însuți”, dar mai este și un fost iubit ramolit și nostalgic, a cărui fostă iubită bântuie pe terasa cunoscutului magazin Samaritaine și, înainte de a se arunca în gol, trage o cântare, ea fiind Kyle Minogue de felul ei. Săraca, chiar nu a mai găsit nimic de lucru în îndepărtata ei Australie?? În generația mea circula o vorbă, adresată mamelor noastre: „Doamnelor, v-ați lăsa fata să iasă cu Mick Jaegger”? Nu e prea frumușel, după cum știți și după cum vă înșelați. Nu l-ați văzut pe Denis Lavant. Omul nu are nici o vină. Doar atât: mă rog cerului să nu-l visez noaptea, să sperii lumea. De altfel, actorul mărturisea că nu-i place să se vadă. Dar noi ce vină avem? Am vrut să-l întreb ceva pe Léos Carax, dar când mi-am dat seama că, dintr-un motiv sau altul, nu-și mai amintește nici propriul film, m-am lehamisit. I-a zis cineva de un pod care apare, la un moment dat,pe ecran, iar replica lui a fost „Ce pod, nu am niciun pod în film”. „Cum nu aveți, a strigat sala, este podul Alexandre III”. Celebrele lui lampadare aurite se vedeau de la o poștă. S-ar zice că geniile, cineaștii blestemați, precum odinioară poeții (căci așa îl vor francezii), uită de la mână până la gură. Și toate astea în timp ce un film cel puțin bun, dar prea cuminte după normele unora, On the Road al brazilianului Walter Salles era trimis la colț, într-o recenzie grăbită, de serviciu și strâmbătoare din nas. Mai mult, autorul dă de înțeles că nu pricepe obsesia asta pentru romanul-cult al lui Jacques Kerouac, care bântuie de o jumătate de secol imaginarul cineaștilor, fără șanse de a fi adus pe ecran. Wim Wenders, Ford Coppola ar fi dorit. S-a întâmplat ca tocmai fiul acestia din urmă, Roman, să reușească montajul financiar necesar. Cu un cineast precum Salles, atașat genului road-movie (Gara Centrală, Jurnalul motocicletei) treburile au fost relativ mai simple, pregătirea a durat, totuși, opt ani. Autorul a dorit să cunoască mai ales împrejurările în care au trăit personajele reale, modelele lui Kerouac, scriitorul care își evocă ucenicia literară ca demn reprezentant a ceea ce s-a numit beat generation. Generația inocenței pierdute, a sfârșitului visului american, a celor pentru care drogul, sexul, fuga dintr-un loc în altul erau un mod de a experimenta cu disperare tot ceea ce putea ascunde viața. Uneori s-au trădat prietenii, iubiri, dar niciodată pentru totdeauna. „Au vrut să ardă, să ardă”, cum se spune, la un moment dat, în carte. Poate că tocmai această flacără îi lipsește filmului, nu însă și emoția, sentimentul marilor spații care te cheamă fără a te adopta. Un amănunt: am admirat gestul actriței Kirsten Dunst de a veni la conferința de presă într-o rochie albă ce mi-a amintit ținuta ei din Melancolia, cu care anul trecut lua premiu, aici, la Cannes. Poate un nou mulțumesc, poate un mesaj discret pentru scandalagiul Lars von Trier care a mâniat festivalul?

David Beckham, debut muzical neobișnuit

Mijlocașul englez, David Beckham, uimește din nou. El a interpretat o piesă a lui Beethoven într-un stil cu totul neobișnuit… folosind mingile de fotbal.
David Beckham, debut muzical neobișnuit Fotbalistul David Beckham a reprodus ”Oda bucuriei” a lui Ludwig van Beethoven, jonglând cu mingile de fotbal, pe care le-a trimis în 40 de tobe instalate pe un perete, cu o înălțime de aproximativ 4,5 m. Fiecare tobă scotea un sunet diferit atunci când era lovită cu mingea, iar succesiunea de sunete, de altfel armonioasă, a reprodus melodia compusă de Beethoven. 

 Întreaga coregrafie a apărut într-un spot publicitar al companiei Samsung, prin care este comunicată acțiunea de sponsorizare a Jocurilor Olimpice Londra 2012 și a Jocurilor Paralimpice.


John Travolta şi Kelly Preston divorţează

Potrivit presei internaționale, John Travolta şi Kelly Preston divorţează. După scandalul cu maseur-ul, despărţirea dintre cei doi este inevitabilă. Publicaţia National Enquirer, a prezentat imagini cu John Travolta travestit, în timp ce poartă o rochie albă, cu centură maro, cercei, perucă blondă şi cu machiaj.
John Travolta şi Kelly Preston divorţează Fotografiile au fost obţinute de către publicaţia amintită mai sus, în timp ce actorul se la afla la o petrecere în Los Angeles, în 1997, la şase ani după ce s-a căsătorit Kelly Preston. ”Toate acestea dezvăluiri făcute publice au umilit-o pe Kelly, care este complet distrusă, în acest moment.”. a relatat o sursă. Cei doi mai au impreuna doi copii: Ella Blue, de 11 ani, si Benjamin, de numai un an si doua luni. De asemenea, cuplul Travolta - Preston a mai avut un băiat, Jett, care a murit la 16 ani.

miercuri, 23 mai 2012

Festivalul de la Cannes: Încă nu ați văzut nimic. Oare?

Nu știu cât de premonitoriu este titlul filmului lui Alain Resnais, Vous n’ avez encore rien vu. Nu știu dacă ceea ce va urma ne va da peste cap opțiunile de până acum, pe cele personale sau ale criticii, în general. De juriu nu vorbesc, pentru că nimeni nu a aflat măcar o frântură de gând, nici o adiere nu răzbate din direcția Moretti and Co. Alain Resnais, la Cannes, alături de echipa peliculei "Vous n’ avez encore rien vu". Foto: Reuters Mai sunt șase filme de bifat și, deocamdată, doar Killing Them Softly, despre care am scris ieri și destul de previzibilul The Hunt al danezului Thomas Vinterberg se apropie de primii clasați, mereu Cristian Mungiu și Michael Haneke.

Festivalul de la Cannes: Încă nu ați văzut nimic. Oare?

Oricât de mult ar ține francezii cu cinematograful lor (este evidentă strădania de a stoarce nuanțe), nu au putut să ridice prea mult în cotații creația veteranului Alain Resnais (aici se potrivește adjectivul, maestrul urmând să împlinească 90 de ani luna viitoare). Cei care prețuiesc neastâmpărul ludic al autorului celebrelor Hiroshima, dragostea mea și Anul trecut la Marienbad (rămase de mult în urmă, stilistic vorbind), s-au lăsat prinși în joc și de data aceasta, dar sentimentul că marele artist este, totuși, obosit, nu poate fi alungat. Cu atât mai mult cu cât proiectele sale sunt tot mai ambițioase. Nu este prima oară ând artistul nu se dă în lături să împace teatrul cu cinematograful («de la 14 ani tot aud cum că ar fi potrivnice. Nu sunt, însă, profesor la Sorbona, nu știu să teoretizez», ne-a spus). Nu este prima oară când convoacă ideea morții, sursa inspiratoare fiind acum piesa lui Anouilh Eurydice. Deși, în aparență flirtează, ca să spun așa, cu moartea, îi dă, malițios, cu tifla, închizând tema între coperți polițiste, teatralitatea deliberată care actorii evocă mitul lui Orfeu și al Euridicei, disperarea din jocul lor par a ne spune că Resnais are și neliniști ascunse. Totuși, are 90 de ani. Până și faptul că interpreții vin pe ecran cu propriile lor nume, Sabine Azéma, Pierre Arditti, Lambert Wilson, Hippolyte Girardot, sugerează, dincolo de un omagiu, o întâlnire de familie cu strângere de inimă. Se va mai repeta? În declarații, autorul este mai puțin pesimist decât noi și la conferința de presă a negat orice gând al unui testament. De altfel, se va apuca imediat de un alt film.

Dar eu mi-am îngăduit să-i folosesc titlul și cu gândul de a reveni la el și a-l modifica puțin, pentu a ajunge la «Încă nu ați citit nimic». Iată ce scrie Le Monde, sub semnătura lui Jacques Mandelbaum, un bun cunoscător la cinematografului românesc: «La Cannes, mai mult decât altundeva, granița care desparte adeziunea de respingere ține, uneori, de un fir de ață. Acest sentiment, care deschide o breșă neliniștitoare în ceea ce privește siguranța propriului gust, face din acest festival, împotriva oricărei așteptări, o experiență filosofică. Vineri 18 mai am văzut cel de al treilea lung metraj al românului Cristian Mungiu, Dincolo de coline. (…) Am urmărit cele două ore și jumătate ale relației elective dintre două tinere închise între zidurile unei mănăstiri. Primele semne negative. Oare nu sunt eu sensibil în fața unui astfel de subiect? Plictiseala pare să mă atingă cu aripa ei cenușie, în ciuda admirației pentru frumusețea filmului. Este una dintre acele plictiseli virtuoase, care se îndoiește de a însăși. (…) Trece o noapte. Dimineața, o constatare uluitoare: filmul, despre a cărui naștere nu știu mai nimic, începe să mă urmărească. Încrustând imaginile, impunând personajele, dezvăluindu-și frumusețea. Fără îndoială, mai mult decât cele care te cuceresc scurt și repede, acest gen de filme care vă schimbă, devenind un aliat al propriei voastre rezistențe, mențin viu raportul spectatorului cu cinematograful». Mai adaug atât: în bilanțul revistei Hollywood Reporter, Tod McCarthy scrie: «Pentru unii, festivalul a început cu adevărat odată cu Cristian Mungiu». Iată ceea ce era de demonstrat.

Poze intime ale modelului Mayra Suarez au ajuns pe internet

Din ce în ce mai multe vedete sunt victime ale hackeri-lor care le fură pozele de pe telefonul mobil și le postează pe internet. A păţit-o şi fotomodelul Mayra Suarez, care s-a fotografiat în timp ce se atingea în părţile intime în baia casei sale. Din greşeală, fotografiile au ajuns pe mâna hackerilor care au făcut bani frumoşi după ce le-au postat pe internet.



Nadine, deranjată de avansurile sexuale ale lui Bleonț: M-a făcut să mă simt umilită

Scandal în lumea vedetelor. Nadine îl acuză pe colegul ei de scenă, Claudiu Bleonț, că i-ar fi făcut avansuri, chiar de față cu soția sa, și recunoaște că s-a simțit umilită, iar atunci când actorul a trecut la amenințări pe pumnul, în fața unei săli pline, că nu a dorit să facă sex cu el, a luat decizia de a părăsi proiectul la care lucrau împreună. Nadine dezvăluie, într-un interviu în revista Ciao, calvarul prin care a trecut în toată perioada cât a lucrat împreună cu actorul Claudiu Bleonț, în cadrul unui proiect regizat de soția acestuia, Andra Negulescu. Replici vulgare, apropouri de față cu ceilalți colegi, urlete sau pumni în ușă sunt doar câteva din trucurile folosite de actor pentru a o determina pe Nadine să-i cedeze avansurilor sexuale, multe dintre ele fiind făcute chiar de față cu soția sa, motiv care a creat de nenumărate ori o ”atmosferă extrem de tensionată şi mici înţepături”, din partea Andrei. “Mă mai deranja că el mereu făcea glume cu negri. Când eu îi explicam că nu există nimic între mine şi Bleonţ, ea zicea că nu ştie ce să creadă exact, că nu crede că e ceva, dar, şi dacă ar fi, asta este, aşa sunt actorii, asta este, e OK, nu sunt prima femeie… Mă mai lua şi peste picior că eu dramatizez şi exagerez certurile dintre ei, că pentru ei e normal, că relaţia lor aşa funcţionează, că şi-au mai băgat şi scos actele de divorţ de o mie de ori, dar sunt făcuţi unul pentru celălalt şi vor rămâne împreună, şi că nu sunt eu prima femeie care intră în cuplul lor. Numai că eu nu am intrat!!! 
Nadine, deranjată de avansurile sexuale ale lui Bleonț: M-a făcut să mă simt umilităEfectiv, totul era în capul lor. M-am uitat cu disperare în jur şi lângă mine era un coleg, Dan, căruia i-am zis: «Mai bine haide tu cu mine!». Claudiu pur şi simplu l-a împins pe Dan şi a zis că merge el. Era aşa penibil totul că m-am îndreptat spre recepţie ca să nu o mai lungim. Ne-am dus pe hol, spre cameră, Claudiu a început să îmi spună că mă iubeşte şi că «noi ar trebui să ne f…m, ce mişto ar fi!»”, a povestit Nadine pentru Ciao. Actrița a povestit și cum Bleonț și-ar fi declarat intenția de a întreține relații sexuale și cu alte fete din trupă. “De Mihaela, o altă colegă, a zis că ar f..e-o, dar asta ar însemna că e pedofil, că ea e prea mică, iar, când a ajuns la mine, a zis: «Nadine, tu te mai f..i cu mine?»”. Referitor la același subiect, actrița a intervenit telefonic și la Cancan TV, marți seară, după ce soția actorului, Andra a declarat, tot într-o intervenție telefonică, că şi-ar dori ca Nadine să revină asupra deciziei de a părăsi proiectul. “Nadine este febleţea mea, este actriţa pe care am iubit-o foarte mult. Orice va face ea, o susţin. Ceea ce alege ea să facă, sunt reminiscenţe ale trecutului ei. Eu o aştept să se întoarcă, dar până atunci am să o înlocuiesc. Eu sunt de partea ei, indiferent cum va decide să se prezinte în faţa mea. O iubesc şi o vreau înapoi în proiect.”, a spus Andra Negulescu, soţia lui Claudiu Bleonţ. “Mă bucur că soţia lui mă susţine”, a declarat ulterior Nadine, la Cancan TV. ”


Am simţit asta de când i-am povestit de prima dată ce s-a întâmplat cu Claudiu. Sunt uluită, nu îmi vine să cred unde s-a ajuns. Claudiu nu m-a luat în serios niciodată şi acum am ajuns să îmi spun bezele la televizor cu soţia lui. El îmi făcea avansuri de faţă cu soţia lui. El a spus lucruri foarte umilitoare faţă de soţul meu, faţă de familia mea, faţă de mine. E trist că anumite femei consideră lucrurile astea o glumă. M-a făcut să mă simt umilită. Lucrurile astea nu s-au întâmplat doar cu mine. De multe ori mi se părea că sunt paranoică, că am fiţe de vedetă şi că totul mi se pare. Am realizat că nu e normal ce se întâmplă. Eram la Slatina şi într-o seară a vrut să vină peste mine în cameră. Bătea cu pumnul în uşă şi zbiera la mine: “Când ne mai f**** şi noi. El a făcut glume de genul ăsta şi faţă de primarul din Slatina, atunci când ne-am văzut cu el. (…) I-am spus soţiei lui că nu vreau să mai stau în preajma lui. Nu mai mergeam la repetiţii împreună, dar m-a prins pe scenă, în faţa oamenilor, şi m-a ameniţat. Claudiu mi-a împins capul cu pumnul lui şi acela a fost momentul în care am decis să părăsesc acest proiect. Am nevoie, acum mai mult ca oricând, de o Andra, care să mă înţeleagă.”, a mărturisit Nadine.

Elena: Am avut o reacţie de şoc pe scenă la Eurovision

Elena, solista trupei Mandinga, a explicat că în timpul semifinalei Eurovision a avut o reacţie de şoc când şi-a dat seama că a pierdut contactul asigurat de casca din ureche. Elena crede că marele noroc a fost faptul că toţi colegii ştiau foarte bine piesa, pentru că altfel era ca şi cum ai fi condus o maşină cu geamurile aburite. “Este ca atunci când conduci o maşină cu geamurile aburite. Se vede ceva, dar totuşi, dacă nu cunoşti foarte bine drumul, faci uşor un accident.
Elena: Am avut o reacţie de şoc pe scenă la Eurovision
Aşa a fost şi pentru mine pe scenă. Noroc că ştim foarte bine piesa şi că există o comunicare perfectă între mine şi băieţi, pentru că am reuşit să facem faţă unui moment delicat. Am avut o scurtă reacţie de şoc în momentul în care am realizat că nu mai aud nimic în cască. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu scena, asta înseamnă că este aproape imposibil să te sincronizezi cu piesa şi colegii de scenă, bazându-te doar pe ecoul care vine din sală.

Totuşi, noi am reuşit să trecem peste acest moment, să ducem piesa până la capăt şi, cu ajutorul telespectatorilor şi al juriului de specialitate, să reprezentăm România în finala Eurovision”. În ceea ce priveşte planurile pentru marea finală, de sâmbătă, membrii trupei Mandinga şi-au propus să facă “un spectacol perfect”. “Obiectivul nostru este să ajungem între primele cinci ţări. Desigur, ne dorim să câştigăm Eurovision. Am muncit şi muncim mult pentru asta. Am venit aici să-i facem mândri pe români şi fix asta vom face şi pe 26 mai”, a spus Alex.

Marin Moraru şi Iurie Darie vor avea, de joi, stele pe Aleea Celebrităţilor

Actorii Marin Moraru şi Iurie Darie vor primi, joi, stele pe Aleea Celebrităţilor – Walk of Fame din Piaţa Timpului din Bucureşti, în semn de respect şi apreciere pentru întreaga lor activitate artistică, informează organizatorii. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00. “Să vorbesc despre Marin Moraru şi despre Iurie Darie ar însemna să vorbesc despre prietenie. Generozitatea cu care s-au dăruit publicului toată viaţa este cea mai mare dovadă de dragoste a unui artist faţă de oameni.

Marin Moraru şi Iurie Darie vor avea, de joi, stele pe Aleea Celebrităţilor

Fiecare a ştiut să încununeze marea scenă a teatrului şi filmului cu un talent covârşitor, multă dăruire şi generozitate. Prietenii sunt familia pe care ţi-o alegi. Sunt mândru că facem parte din aceeaşi familie, că ne-am ales unii pe ceilalţi. Marin Moraru şi Iurie Darie sunt doi mari actori cu o lume frumoasă şi bogată pe care avem marele privilegiu de a o întâlni pe ecrane sau în sălile de spectacol”, declară George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti. Dezvelirea celor două stele va avea loc în prezenţa lui Sorin Oprescu, primarul general al Municipiului Bucureşti, care le va înmâna actorilor Placheta Bucureştiului, în semn de recunoştinţă pentru întreaga activitate. Aleea Celebrităţilor – Walk of Fame, un proiect iniţiat în ianuarie 2011, de Teatrul Metropolis, Primăria Municipiului Bucureşti şi Cocor, găzduieşte stelele celor mai cunoscuţi artişti români din lumea filmului şi a teatrului, în semn de preţuire a valorilor culturale din România. Pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Capitală strălucesc deja stelele unor mari personalităţi: Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Mircea Albulescu, Mariana Mihuţ, Stela Popescu, Ion Caramitru şi Ştefan Iordache (postum). Actorul a jucat în 24 de lungmetraje, printre care se numără şi filmul “Amen”, al celebrului regizor Costa-Gavras. Iurie Darie s-a născut pe 14 martie 1929, în Vadul Roşu din judeţul Soroca, aflat astăzi în Republica Moldova. Darie a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1952 şi a debutat în anul 1953, în “Nepoţii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu, avându-i alături de Marga Barbu şi Liviu Ciulei. În anul 1969, el a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria “Brigada Diverse”, alături de nume celebre precum Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu şi Puiu Călinescu. A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producţii cinematografice. Cariera sa în teatru este legată de Teatrul de Comedie din Bucureşti. Printre spectacolele în care a jucat se numără “Troilus şi Cresida”, de William Shakespeare, şi “Umbra”, de Evgenii Şvarţ, ambele în regia lui David Esrig.

Mandinga este în finala Eurovision 2012. Vezi ţările calificate

Mandinga s-a calificat în marea finală a Eurovision 2012. Chiar dacă nu a fost întocmit un clasament al semifinalei, numele României a fost primul strigat de prezentatori. Se pare că micile probleme tehnice avute de Mandinga în timpul interpretării nu au influenţat publicul. La un moment dat solista trupei a avut probleme cu casca. Iată primele finaliste: România, Danemarca, Moldova, Islanda, Ungaria, Albania, Cipru, Grecia, Rusia, Irlanda. Mâine va avea loc a doua semifinală care va decide următoarele 10 ţări calificate în marea finală.

Mandinga este în finala Eurovision 2012. Vezi ţările calificate

marți, 22 mai 2012

Mandinga intră în lupta pentru finala Eurovision.

Mandinga, cu piesa Zaleilah, intră în prima semifinală a Eurovision, 2012, care va începe, marți, de la orele 22,00. Aflată printre favorite, trupa Mandinga încearcă să se claseze printre primele zece semifinaliste, care vor participa pe 26 mai în marea finală Eurovision 2012, de la Baku, Azerbaidjan.


Foto: Reuters


Mandinga încearcă calificarea în finala Eurovision, 2012, de pe 26 mai. Totuși, pentru aceasta, Mandinga trebuie să se claseze în primele zece dintre cele 18 semifinaliste de marţi seară.


Sursa: dcnews

luni, 21 mai 2012

Cannes 2012: După dealuri, de Cristian Mungiu, cel mai bun film al primei săptămâni

Este cum nu se poate mai plăcut pentru un ziarist român să-și înceapă ziua de muncă, vreau să spun să intre în marea sala Lumière, de la Cannes,  la ora 7,45 și un critic de talia australianului David Straton, unul dintre cei mai prestigioși din meseria noastră, să se apropie pentru a-ți spune : « Foarte bun filmul vostru, bun ».

Asta, după ce, ieri seara, imediat după proiecția pentru presă, nimeni altul decât Michel Ciment, cunoscutul director al revistei Positif și președinte de onoare al Fipresci (Federația internațională a criticilor de film) îmi adresa aceleași cuvinte. Ca bun francez, desigur că domnia sa socotește că De rouille et d os al lui Audiard este, până la ora asta pe primul loc, dar nimic nu mă împiedică să i-l contrapun pe Mungiu. Abia mâine vom afla locul pe care îl ocupă la bursa cotațiilor publicate de cele două reviste, Screen International o echipă de critici din toată lumea și Le Film francais, cu juriul său alcătuit numai din profesioniști in țara gazdă. După cum tot mâine mai exact la noaptem pe net vom putea citi și cronicilemarilor ziarem cele care contează cu adevărat, Le Monde, Liberation.Deocamdată, ceea ce ne-a mângâiat urechile este deajuns.

Da, Cristian Mungiu, deținătorul Palme d Or de acum cinci ani semnează un film intens și care dă de gândit, poate mai mult deât 4,3,2, cu care va fi inevitabil comparat. Dar așa cum cfreația anterioară nu era o poveste despre avortul clandestin în epoca Ceaușescu sau nu numai nici Dupa dealuri nu este doar reluarea în termeni cinematografici a cazului Tanacu și a îndelung dezbătutei exorcizări. Despre libertatea interioară, despre dreptul la ea al oricărei ființe umane, despre nevoia de dragoste și de ocrotire, mai ales a celor singuri pe lume, amenințați să fie aruncați sub cerul liber al indiferenței și al ipocriziei, precum cele două fete, Voichița și Alina, crescute într-un orfelinat și ajunse într-o mănăstire.

Ce drum să-ți alegi în viață ? Unul care să fie al tău, cu orice preț, și încă din primele cadre o vedem pe una dintre eroine croindu-și drum prin culoarul îngust format de mulțimea abia coborâtă din tren, pe care o despică precum un crucișător, mergând împotriva valului uman. Splendidă plasare a filmului sub semnul energic al voinței de a fi liber, cu îngerul din tine sau de lângă tine, opțiune instinctivă, tragic plătită.

Conferița de presă, prima de când s-a deschis Festivalul de Film de la Cannes a durat o oră și câteva minute. Un record.  Mult pentru uzanțele locului.  Cele mai multe întrebări nu au ocolit comparația cu 432, drept care Mungiu a trebuit să reia invitația lansată și în Caietul de presă, aceea de a-l privi independent. Este oare un film despre intimitatea prieteniei între duă fete ? « Nu, nu este neapărat despre prietenie, ci despre dragoste, orice fel de dragoste ». În filmul celălalt criticați comunismul, acum religia. « Încec să nu critic pe nimeni. Un film nu are capacitatea de a vorbi despre întreaga societate.

Cred că mai degrabă este vorba despre superstiții decât despre religie ». Nici de data aceasta nu ați folosit muzică. « Nu trebuie să-i spui spectatorului când să fie emoționat și când nu. Montajul îți arată ce ete important ». Nu spuneți cine este vinovat și cine nu. « Nu spun nici cine este salvat în film. Va polariza opiniile și asta este bine ». Ați lucrat tot cu Oleg Mutu, directorul de fotografie al lui Serghei Lojnitza, și el în competiție. « Nu, Lojnitza lucrează cu operatorul meu, noi colaborăm mai demult ».

Ați făcut un film despre dragoste sau despre fatalitate ? Mă opresc aici, pentru că După dealuri nefiind cunoscut cititorilor, am intra în ceața subtilităților analitice pe care nici un autor nu și le dorește la o primă întâlnire, orice am face, pe fugă. Cu atât mai mult cu cât, peste două ore, urma să aibă loc spectcolul de gală. Stranie programare: un deținător de Palme Or, selecționat în competiție, urmează să urce pe covorul roșu la 15,30, ora obișnuită a premierelor de gală, 19, fiind atribuită unei pelicule cu gangsteri, Lawless, de John Hillcoat. Onorabilă în genul ei și atât. Nimeni nu a putut să ne spună de ce. Sper ca Mungiu să fie răzbunat.

Sursa: Stiri

Mark Zuckerberg s-a căsătorit cu Priscilla Chan

Mark Zuckerberg, cofondatorul şi directorul general al Facebook, s-a căsătorit cu iubita lui, Priscilla Chan, sâmbătă, într-o ceremonie care a avut loc la domiciliul său din Palo Alto, California.

Anunţul privind căsătoria cu Priscilla Chan a fost făcut chiar de Mark Zuckerberg, care a postat o fotografie pe pagina lui de Facebook. Nunta miliardarului în vârstă de 28 de ani a avut loc la o zi după debutul Facebook pe bursa Nasdaq de la New York.

Peste 480.000 de persoane au dat “like” la postarea în care Mark Zuckerberg îşi anunţă căsătoria cu Priscilla Chan. În fotografie, Zuckerberg este îmbrăcat într-un costum de culoare albastru-închis şi o cravată, în timp ce Priscilla Chan poartă o rochie de mireasă de culoare albă, fără mâneci şi acoperită cu dantelă. Ceremonia a fost una privată, care s-a desfăşurat în curtea casei lui Zuckerberg din Palo Alto, California, potrivit revistei People.

Sursa: Stiri